Despre nuanţele cuvântului "ţigan"

De multe ori, cuvintele, prin natura lor umană, pot desemna adesea două lucruri distincte deşi par a vorbi despre unul singur. Un astfel de cuvânt a fost "islamofobie", însă acum ne vom concentra pe unul mai local.

"Ţigan" poate avea, pe de o parte, sensul arhicunoscut de om "ce face parte dintr-o populaţie originară din India şi răspândită în mai toate ţările Europei, trăind în unele părţi încă în stare seminomadă". În acest sens este vorba de o denumire de etnie, practic sinonimul endonimului rrom (sau rom).

Un derivat oarecum al acestui prim sens este denumirea generalizată pentru orice populaţie nomadă, ce se aseamănă ca şi cultură şi îndeletniciri cu romii. De exemplu, celebrul personaj al lui Brad Pitt din Snatch nu era un ţigan de origine indiană, ci un Irish Traveller, un "nomad irlandez". Totuşi asemănările culturale dintre aceste două grupuri fac ca termenul de "gypsy" să fie transferat şi acestor irlandezi călători. Tot aici aş zice că intră "ţiganii mărilor", nişte populaţii maritime nomade din Asia de Sud-Est (video).

Al doilea sens important al cuvântului "ţigan" este acela de persoană din clasă socială inferioară, rezident al periferiei oraşului (atât geografic cât şi social). Pentru a ilustra mai bine acest sens, menţionez că în societatea japoneză, există o minoritate similară numită burakumin. Aceştia sunt practic o castă de paria care în Evul Mediu se ocupau de muncile considerate impure¹, trăiau în periferia satelor şi, deşi emancipaţi în 1871, o dată cu abolirea sistemului de caste², ei continuă să sufere de pe urma discriminării până în ziua de azi. Diferenţa faţă de ţiganii noştri este că aceştia sunt japonezi ca etnie.

Într-un fel, sinonim pentru acest al doilea sens al cuvântului "ţigan" ar fi cuvântul "cocalar"³, care astăzi şi-a pierdut aproape în totalitate orice conotaţie etnică, şi care este echivalentul mioritic al "white trash"-ului american sau "chav"-ului britanic⁴.

Dat fiind faptul că aceste două sensuri se suprapun şi adesea persoana desemnată ca "ţigan" să corespundă ambelor contexte, se creează nişte probleme în mentalul colectiv, iar astfel etnia se corelează automat cu un statut social inferior, iar pierderea inferiorităţii sociale e foarte probabil să atragă după sine pierderea identităţii etnice. De exemplu, un ţigan care termină o facultate şi se integrează în "lumea bună" nu numai că va tinde să-şi ascundă originea etnică (un fenomen oricum foarte răspândit) ci va fi şi perceput ca un român cu "ten măsliniu" sau cu "trăsături ţigăneşi". Astfel el îşi pierde ceea ce francezii probabil ar numi "la gitanitude" asimilându-se în "gadjime".

Ceva similar se poate observa în unele ţări latino-americane, unde societatea este (încă) destul de ierarhizată rasial, evident, cu albii la vârf şi negrii la bază şi metişii şi mulatri undeva la mijloc. Aici, vocabularul limbii spaniole are o paletă vastă de termeni ce desemnează grade de nuanţe ale pielii şi cu cât cineva este mai sus pe scara socială, cu atât este considerat "mai alb". La fel şi la noi, cu cât este mai sărac cineva (dar sărac urban, de mahala, nu de sat) cu atât el este mai repede considerat ţigan, chiar dacă s-ar putea să aibă tot atâţi strămoşi din India cam câţi are şi Brad Pitt.

A înţelege cuvintele, cu toate nuanţele aferente, este important, pentru că ele influenţează modul de gândire al vorbitorilor, şi uneori reuşesc să creeze o imagine destul de grosolană a realităţii, estompând nuanţe esenţiale.

Diagramă Venn

Note:

¹. Şi ţiganii îndeplineau aceste roluri de salubritate socială. Dacă acum îndeplinesc munca impură de gunoieri, în Evul Mediu îndeplineau altele, printre care şi cea de călău (cuvânt de origine romă, de la "kalo" - "negru")

². Robia ţiganilor a fost abolită în Ţările Române în iarna lui 1855-56

³. Un cuvânt de origine romă, desemna iniţial un neam de ţigani cioplitori în oase ("kokalo" + "os"). Covânt întâlnit şi în maghiară, cu acelaşi sens - "kókler"

⁴. provenit tot de la un cuvânt ţigănesc ("chavo" - "băiat")