miercuri, 2 martie 2011

Imnul țiganilor și blestemul lui Iisus


Dacă Împăratul Utopic s-a ocupat de Imnul internațional al țiganilor, eu musai a completa acea postare cu una dedicată Imnului țiganilor din Ungaria, căci, în cel mai pur „spirit autonomist”, romii din Magyarország au propriul lor imn, și, fideli tradiției, e o melodie tare mișto, ce, pe deasupra, se leagă și de povestea crucificării lui Iisus.


Imnul se bazează pe o poveste populară europeană, originară din lumea greacă, potrivit căruia Iisus, sau maică-sa (depinde de versiune), l-ar fi blestemat pe fierarul-țigan prezent la crucificare, fie pentru că el a făcut cuiele, fie pentru că ar fi furat unul din ele. Există versiuni în care țiganul fierar ar fi fost binecuvântat, deoarece furând unul din cele patru cuie, a rămas un singur cui pentru ambele picioare, iar astfel s-a evitat situația jenantă în care Cristos ar fi fost crucificat cu picioarele crăcănate. Potrivit legendei, pentru fapta sa, țiganul ar fi primit dezlegare la furat o dată la 7 ani, fără să se considere păcat. O analiză interesantă a legendei și originii ei găsiți aici.

În orice caz, una din versiunile legendei a fost culeasă de un anume Bari Károly, iar pornind de la acea variantă, Varga Gusztáv a scris textul cântecului în limba maghiară. Melodia a devenit populară în rândul țiganilor din Ungaria în 1993, când au avut loc proteste pentru drepturi civile în localitatea Eger, și a fost adoptată ulterior ca imn.

Textul melodiei, în maghiară:

Zöld az erdő, zöld a hegy is
A szerencse jön is, megy is
Gondok kése husunkba vág
Képmutató lett a világ

Egész világ ellenségünk
Űzött tolvajokként élünk
Nem loptunk mi csak egy szöget
Jézus vérző tenyeréből

Isten, könyörülj meg nékünk
Ne szenvedjen tovább népünk
Megátkoztál, meg is vertél
Örök csavargóvá tettél

Și o traducere personală în limba română:

Verde-i pădurea, verzi și munții
Norocul vine, norocul trece
Cuțitul grijilor taie în carnea noastră
Ce fățarnică a devenit lumea

Toată lumea ne dușmănește
Trăim ca niște hoți hăituiți
N-am furat noi decât un cui
Din palma însângerat-a lui Cristos

Doamne, miluieşte-ne pe noi
Să nu ne sufere-n continuare neamul
Ne-ai blestemat, ne-ai și bătut
Niște vagabonzi eterni ne-ai făcut

Există o altă versiune a melodiei, cea de mai jos, scrisă de Orsós Jakab în limba băiașilor, considerat de asemenea, un imn al acestui neam aparte de țigani. Dacă vi se pare că melodia sună românește pe alocuri, asta-i deoarece limba băiaşilor e româna veche, vorbită în Banat şi în Ardeal în urmă cu câteva sute de ani, învăţată în anii de robie. Un articol foarte interesant despre băiași a fost publicat și în Evenimentul Zilei. Merită citit.


Textul în băiașă:

Pădură verdie, pădură verdie,
Norocul vinie, norocul merge,
Gîndu' bace, bubuiaşce,
Lume-ţara mişuniaşce.

Lume-ţara ăi străiniu nostru,
Che-i beaşu' numai lotru,
N-am furat, noi, numa' un cui,
Den crușe-lu Dimizo.

Iartă, iartă, Dimizoie,
Hinie ieșce lume-ţara,
Nie bătut tu, cum ai ghendit,
Lume-ţara ni-o ăstrănit.

Melodia a apărut parțial și-n filmul Latcho drom, a lu' Tony Gatlif (acelaș tip care a făcut filmu Gagiu Dilău, pe plaiuri mioritice) în limba țigănească - partea a doua a filmulețului:


Textul melodiei în țigănește (găsit ca și comentariu pe YouTube la melodia de mai sus):

Zeleno vesh, zeleno plaj,
amari bax, avel thaj zhal,
gindongo buss ando mas del
andej luma buzhanglipej.

Intrego luma dushmanoj,
sako rom sar chor nashadoj,
chi chordam jekh karfin numa,
andaj Jezusheski palma.

Devla zhutin pe amende,
na de mila pe romende,
amaja dan thaj vi mardan,
nashadeske amen shutan.

Sursă imagine: mercuriustour.ro
trimite pe proddit

5 comentarii:

  1. „pentru că ar fi furat una din ele. Există versiuni în care țiganul fierar ar fi fost binecuvântat, deoarece furând una din cele patru cuie, a rămas un singur cui pentru ambele picioare”

    un cui, două cuie, deci „ar fi furat unul din ele” și „furând unul din cele patru”, chiar dacă sună ciudat, articolul se referă la „cui”, nu la forma de plural „cuie”. Oricum văd că știi, dar nu ești consecvent :P .

    RăspundețiȘtergere
  2. Ştiam ambele piese.
    Ideea e că ar fi minunat dacă ţiganii şi-ar promova mai mult ACEASTĂ cultură şi nu cultura furtului, tâlhăriei şi celorlalte infracţiuni, "cultură" pe care o ştim cu toţii şi de care suntem sătui până peste cap.
    Cultura ţigănească e mult mai complexă decât cultura multor popoare europene "cu tradiţie" pentru că ei, fiind nomazi, au în cultura lor elemente din mult mai multe zone.
    Oricum, un articol foarte bun!
    Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
  3. macar sa le fi furat pe toate ca sa nu-l mai poata crucifica pe psihopat. cum ar fi fost sa-l omoare cu pietre. oare atunci cu ce mai umblau crestinii la gat?

    RăspundețiȘtergere
  4. o replica la comentariul lui ghanima: http://initiativaortodoxa.wordpress.com/2011/05/01/despre-imprudenta-de-a-comenta-cand-esti-gol-pusca-in-tartacuta/

    RăspundețiȘtergere