Se afișează postările cu eticheta paste. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta paste. Afișați toate postările
vineri, 13 aprilie 2012
miercuri, 11 aprilie 2012
Minunățiile pascale din presă
![]() |
Perrin, Curie și Poincaré citind despre icoanele făcătoare de minuni |
Portretul Oficial al Mariei Curie din institutul omonim din Paris a început să plângă vinerea trecută cu lacrimi de radiu și poloniu, lucru considerat o minune, dat fiind faptul că cele două elemente chimice se găsesc în stare solidă la temperaturi obișnuite. O echipă mixtă de cercetători occidentali de la CERN, cercetători ruși, în frunte cu electrofiziciana Angelina Malakovskaia, și preoți de diverse confesiuni s-au deplasat la fața locului pentru a studia fenomenul. Potrivit datelor preliminare, frecvența lacrimilor corespunde cu momentul publicării în presa românească a materialelor cu caracter propagandistic-religios din perioada Paștilor. Vom reveni cu amănunte...
Deși inițial vroiam să scriu o postare cu citate de Herr Djuvara, am să amân subiectul pentru că doresc să aștern pe hârtie un fenomen interesant al perioadei interpascale. În așa numita „Săptămână Mare”, se pare că și jurnaliști sunt penetrați de Duhul Sfânt, și, precum dervișii în delir mistic, s-au apucat să scrie despre minuni cu imparțialitatea Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a Comitetului Central.
Cei de la Hoitnews dau startul la vrăjeli prin articolul: „La fiecare Paste, stigmatizatii retraiesc durerile lui Iisus Hristos” în care aflăm că poți fi perfect sănătos, nicidecum mincinos sau nebun, în timp ce, chipurile, îți sângerează mâinile și picioare à la Jésus.
Apoi urmează SfatulPărinților.ro, care prezintă la secțiunea Familie-Părinți/Actualitate „o scurtă prezentare a celor mai cunoscute icoane făcătoare de minuni din România”. De aici aflăm, de exemplu că „Icoana [de la Nicula] este cunoscută pentru puterile ei tămăduitoare, sunt multe familii care au dobândit prunci după ce s-au închinat la icoană.”. Curat medical, coane Nectarie! Evident, trompetele de iRealitatea s-au grăbit să preia minunata știre.
O altă mega-știre (pe care am descoperit-o în timp ce sciam această postare) este conversia lui Piedone politician-mioritic de la „ateu convins” la „creștin” după ce a văzut chipul lui Isus într-un ciur. Noroc că după aia n-a văzut și articolul de pe Wikipedia despre pareidolie.
Oricum, locul întâi e luat de știrea celor de la Apropo.ro, secțiunea Util: „Cum ne închinăm corect: Învaţă cum se face semnul crucii”. Astfel, după ce ni se zice că toată lumea face altfel, grecii într-un fel, rușii în alt fel, catolicii în alt fel, aflăm cum și când trebuie făcute în mod koșer semnul magic al crucii. Ce e și mai interesant e că acest ghid cu iz de știre a fost preluat de Mediafax, de iRealitatea, și Ziarul Financiar, însă de acolo a dispărut ulterior, probabil de rușîne.
Fiți cu ochii-n patru, căci suntem abia la jumătatea săptămânii. Sigur mai urmează și alte „minuni” jurnalistice.
Etichete:
indoctrinare,
paste,
prostie,
religie
joi, 21 iulie 2011
Proorocul Ilie și alți meteo-sfinți

La fel cum Sfântul Nicolae este cunoscut pentru faptul că atunci „copii primesc cadouri”, Sfântul Ilie este celebru pentru că de onomastica sa plouă sănătos, după multe zile de caniculă. În vestul țării așa a fost, și, potrivit știrilor se anunța „cod galben” în 21 de județe (în restul 20 nu, dar acum observăm selectiv).
Totuși Ilie nu este singular între „sfinții meteo”. Recent am aflat că există la catolici, în Europa centrală, așa numiții „sfinți ai ghețurilor” compuși din Mamert, Servațiu, Pancrațiu, Bonifaciu și Sofia - sărbătoriți pe între 11 și 15 mai - și Sfântul Orban - pe 25 mai. După un început de mai cu vreme plăcută în aceste zile temperatura scade simțitor, fapt ce poate afecta negativ anumite culturi agricole.
De asemenea în Insulele Britanice, se spune că așa cum va fi vremea de ziua Sfântului Swithun (15 iulie) la fel vor fi și următoarele 40 de zile. Potrivit Wikipedia, ceva similar se spune în Franța despre sfinții Medard (8 iunie) sau Gervasie și Protasie (19 iulie) iar în Flandra e vorba de Sfânta Godelina (6 iunie) iar în Germania de „ziua celor 7 tineri din Efes” (27 iunie). Pe plaiuri mioritice se spune că vremea din prima zi de Paști este identică cu cea de Florii, care o precedă.
Și să nu uităm de celebrul fenomen El Niño, ale cărui efecte se făceau simțite în America de Sud în jurul Crăciunului, de unde și numele ce se traduce prin „Pruncul [Iisus]”.

Totuși, toate datele enumerate mai sus, cu „sfinți meteo” se bazează de multe ori pe observații destul de pertinente făcute de oameni de-a lungul timpului, în contextul în care o parte însemnată a populației premoderne era intim legată de ciclul agricol și prin extensie de fenomenele meteo. Observarea unor pattern-uri anuale era importantă, iar țăranii aveau mult timp la dispoziție să observe și reperele temporale de care fixau aceste evenimente erau sărbătorile religioase sau pur și simplu sfinții.
Nu este greu să ne imaginăm cum anumiți sfinți au devenit importanți în folcor datorită asocierii cu evenimente meteo cu regularitate destul de mare. De asemenea nu e greu să ne imaginăm cum povestea biblică a lui Ilie, în care dezlănțuie o secetă năprasnică peste evreii trecuți la un cult rival, ajunge în calendarul religios să fie sărbătorit în luna „lui cuptor”. Un sfânt meteo prin excelență, se va potrivi indiferent dacă de ziua lui va fi caniculă (ca de obicei în această perioadă, dar în concordanță cu povestea din scriptură) sau va ploua (minune!!!). Adaugi și un pic de selecție observațională pentru când nu pușcă și gata.

Ca o notă adițională, mi-e greu să nu observ anumite paralele de ordin estetic între legenda populară a proorocului Ilie, care se plimbă pe cer, într-un car de foc tras de doi sau patru cai albi înaripați, având în mână un bici de foc cu care trimite pe pământ tunete, fulgere, vant puternic si ploi abundente însoțite de grindină și legenda lui Thor, care se plimbă într-un car tras de două capre și care, în mod similar, trimite tunete și fulgere cu celebrul său ciocan, Mjölnir.
În orice caz, povestea Sfântului Swithun are o explicație cunoscută: de pe la mijlocul lui iulie pînă la sfârșitul lui august curenții calzi ai jet-stream-ului se mențin într-un sistem stabil. Dacă aceștia se găsesc la nord de insulele britanice, atunci Regatul Unit se găsește într-o zonă de presiune joasă continentală; dacă jet-streamul lovește insulele Britanice, sau le ocolește pe la miazăzi, atunci predomină aerul arctic. Probabil și restul fenomenelor descrise mai sus au explicații la fel de banale.
Merită citit articolul despre folklorul meteorologic de pe Wikipedia (de unde am luat și explicația de mai sus) deoarece sunt disecate diverse proverbe și zicători din domeniul meteo-prezicerilor.
luni, 17 mai 2010
Galeria rusinii pontificale

Instituţia papalǎ a fost mereu un nucleu al imoralitǎţii, nu doar în zilele noastre, iar Benedict al XVI-lea, doar minţind, pǎleşte în faţa predecesorilor sǎi. Unul dintre primii papi, Sixtus al II-lea (432-440), a fost judecat de cǎtre ceilalţi preoţi pentru seducerea unei cǎlugǎriţe. A fost achitat dupǎ ce a citat cuvintele lui Hristos în apǎrarea sa: "Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra".
Sergiu al III-lea (904-911), numit de cǎtre cardinali "sclavul tuturor viciilor", a ajuns la putere asasinându-şi predecesorul. A avut un fiu împreunǎ cu amanta sa adolescentinǎ - prostituata Marozia, cu 30 ani mai tânǎrǎ ca el - iar fiul lor nelegitim a devenit şi el papǎ.
Ioan al XII-lea (955-964) a fost acuzat cǎ s-ar fi culcat cu cele douǎ surori ale sale şi a murit la 27 de ani, dupǎ ce soţul unei amante l-a prins în flagrant şi i-a crǎpat capul c-un ciocan.
Benedict al IX-lea (1032-1048) - numit "un mizerabil ce se înfruptǎ cu imoralitate" şi "un demon din iad deghizat în preot" - avea plǎcerea orgiilor cu tineri bǎieţi. Avea sǎ abdice, cuprins de remuşcǎri, şi sǎ se retragǎ într-o mǎnǎstire, ca apoi sǎ se rǎzgândeascǎ şi sǎ preia din nou puterea.
Bonifaciu al VIII-lea (1294-1303) este cunoscut pentru faptul cǎ a distrus localitatea Palestrina, mascrându-i populaţia, se culca cu femei cǎsǎtorite şi era renumit în toatǎ Roma pentru actele sale de pedofilie. Ba mai mult, a declarat cǎ sexul cu bǎieţei nu este un pǎcat.
Clement al VI-lea (1342-1352) a fost numit "un Dionisos ecleziastic" de cǎtre poetul Petrarca din cauza numeroaselor sale amante şi a gonoreei sale cronice. Când a murit, 50 de preoţi au oficiat slujba de maslu pentru odihna sufletului sǎu timp de 9 zile consecutiv, dar opinia publicǎ a cǎzut de acord cǎ nu e nici pe departe deajuns.
Sixtus al IV-lea (1472-1484), cel care a finanţat Capela Sixtinǎ, a rǎmas în istorie şi datoritǎ celor şase fii nelegitimi (dintre care unul cu propria sorǎ).
Inocenţiu al VIII-lea (1484-1492) l-a întrecut pe predecesorul sǎu, având mult mai mulţi fii nelegitimi, din care a recunoscut 8, şi a rǎmas în istorie ca întemeietorul Inchiziţiei. Pe patul de moarte a cerut sǎ i se aducǎ o doicǎ sǎ-l hrǎneascǎ cu lapte proaspǎt direct de la sân.
Rodrigo Borgia, cunoscut ca şi Alexandru al VI-lea (1492-1503) e cunoscut pentru orgiile pe care le-a organizat, în special unu din 1501, intitulat "Turnirul Curvelor", în care 50 de dansatoare se dezbrǎcau în jurul mesei la care se afla papa şi familia sa. Aceştia aruncau cu castane pe jos, femeile mişunând pe podea precum animalele, şi se ofereau premii pentru cel care se culca cu cele mai multe dintre ele. Un alt hobby al acestui papǎ era sǎ se uite la cai în timp ce împerecheau. A avut 7 copii nelegitimi şi numeroase amante.
Iulius al II-lea (1503-1513), numit şi "Il Papa Terribile", este cel care l-a angajat pe Michelangelo sǎ picteze tavanul Capelei Sixtine. De asemenea a fost primul papǎ care a contractat "boala francezǎ" (adicǎ sifilisul), de la un prostituat din Roma. La slujba din Vinerea Mare, în anul 1508, nu a putut şǎ-şi arate piciarele pentru a fi sǎrutate de credincioşi, deoarece erau pline de leziuni sifilitice.
Iulius al III-lea (1550-1555) s-a îndrǎgostit de un cerşetor de 17 ani, pe care l-a fǎcut cardinal, fapt ce a inspirat poezia "În cinstea sodomiei".
Astfel, toatǎ pedofilia (ca de altfel toatǎ imoralitatea) din rândurile preoţilor catolici este un ecou organic al istoriei acestei biserici.
Sursǎ: TheSmartSet
Etichete:
moralitate,
paste,
politica,
religie,
vatican
sâmbătă, 3 aprilie 2010
Pascale / Zombi



Alte imagini zombo-hristice mai gǎsiţi la Buer şi Daniil Pravoslavnic
_
Abonați-vă la:
Postări (Atom)