Dupa cum am aratat într-un post precedent, cuvântul "nou" din termenul de Ateism Nou are o justificare, dat fiind noua dimensiune sociala a acestei "mişcǎri", deşi mulţi nu aprecieazǎ acest adjectiv. Exista însa o problemǎ mai mare cu termenul de "ateism" din aceasta eticheta, dat fiind faptul ca atitudinea celor care compun aceasta miscare nu se restrânge doar la a-teism.
Desi stricto sensu ateism înseamna lipsa de credinta în zei, astǎzi termenul este folosit ca sinonim pentru ireligiozitate, adica negarea oricarei religii, ca sistem de întelegere a lumii bazate pe credinţǎ. Astfel, desi termenul "ateu" este îngust, el reprezinta totusi nucleul mişcǎrii neo-atee, mişcare ce se extinde nu doar la desconsiderarea zeitǎţilor, ci şi la condamnarea religiilor, la scepticism faţǎ de pseudoştiinţǎ precum şi la criticǎ fata de orice formǎ de iraţional. Am facut o distinctie între zeitati si religii pentru cǎ dacǎ în sistemele religioase abrahamice eliminarea zeitǎţii(-lor) înseamna practic eliminarea religiei respective, exista forme religioase - cum ar fi de exemplu unele forme de buddhism - ce funcţioneazǎ fǎrǎ existenţa unor zeitǎţi, facându-le practic religii atee, fǎrǎ sa fie ateism, aşa cum întelegem noi acest termen. Astfel, un ateu neaga, sau se strǎduieşte sǎ nege şi, poate, sǎ şi combatǎ, orice forma de religiozitate, fie ca e vorba una abrahamicǎ, dharmicǎ, sau chiar politic-secularǎ, cum ar fi de exemplu comunismul, precum şi practici ce ţin de sfera religioasǎ, precum rugǎciunea sau alte practici "alternative" cu miros de neo-primitivism New Age.
Este totusi necesar sa mentionez ca, în ciuda imperfecţiunilor, sprijin utilizarea termenilor de "ateu/atee" şi "ateism", considerând ca sunt cele mai raspândite şi acceptate, atât printre necredincioşi, cât si printre "oamenii Domnului", fiind deci cei mai la îndemânǎ termeni. Tentativele de a gasi noi termeni pentru "homo ireligiosus" au avut rezultate modeste, termenul "secular umanist" fiind prea complicat/lung si mult mai restrictive decât ateu, "liber-cugetǎtor" fiind prea vag-boem (şi la noi în ţarǎ prea asociat cu tǎtuca Ilici), "sceptic" fiind prea larg, cu valente mai degraba în anti-pseudoştiinţǎ, iar "bright" fiind prea caricatural. Astfel, termenul de "ateu" este cel mai potrivit pentru a se cristaliza ca termen-umbrela pentru necredincioşi, cu menţiunea cǎ are, sau poate asimila, nuante mai vaste decât s-ar crede dupa o prima analiza etimologica.
"ateism" ca eticheta e la fel de utila ca "alopatie". Listen, medicii reali fac mult mai multe decat sa practice o tehnica diferita fata de homeopatie, iar oamenii rationali fac mult mai multe decat sa "nu creada in zei".
RăspundețiȘtergereE doar o chestie culturala. Asa cum crestinii (despre care nu trebuie sa uitam ca nu exista doi care sa creada acelasi lucru) au reusit sa impuna eticheta asta in societate ca si cum ar fi ceva pozitiv, la fel de bine se poate face si cu ateismul / noul ateism. De fapt prin alte tari s-a si intamplat.
RăspundețiȘtergereReligia este irationalitatea suprema, iar un individ care rejecteaza irationalitatea suprema da o idee destul de buna despre ce alte chestii mai rejecteaza si despre ce alte chestii mai accepta.
Termenul de "ateism" n-o sa mai dispara din vocabular asa ca musai sa fie transformata intr-o chestie neutru-pozitiva. N-ar fi prima oara cand se intampla asta. Cuvinte precum "gay", "queer", "whig" sau "tory" au aparut ca insulte sau mistouri, dar daca cei vizati preiau cuvantul si-l asuma si il epureaza de conotatii negative, incarcatura jignitoare dispare.
RăspundețiȘtergereLa fel si cu termenul "alopat"... desi e un termen de cacat, nu prea mai are cum sa dispara, e destul deincetatenit. Mai bine ar fi daca s-ar incerca transformarea sensului in ceva de genu "medicinǎ alopatǎ = medicinǎ funcţionalǎ/adevǎratǎ"
""sceptic" fiind prea larg, cu valente mai degraba în anti-pseudoştiinţǎ"
RăspundețiȘtergereeronat.. scepticul este în general cel care nu crede că avem cunoaştere generală.
ştiinţa e pragmatică care e un fel de antiteză a scepticismului.
un sceptic nu crede nici că ştiinţa e cunoaştere validă nu doar pseudoştiinţa.
există pseudosceptici care sunt dogmatişti în general şi au un scepticism limitat în anumite domenii gen religie şi moralitate, ateismul e un fel de pseudoscepticism fiindcă nu crede că există cunoaştere în domeniul teologic.
Vorbeam de "sceptic" in sensul urmator:
RăspundețiȘtergerehttp://en.wikipedia.org/wiki/Scientific_skepticism
Nu de alta, dar ma refeream la modul in care termenul este utilizat in discursul public, ca eticheta a necrediciosilor, nu neaparat in sens filisofic (da stiu ce insemna, dar aia e alta discutie)
Ironic e că dacă aş exprima dubii cu privire la teorii ştiinţifice nu m-ar considera nimeni "sceptic" ci "ignorant", "idiot" sau "primitiv religios".
RăspundețiȘtergereAs zice ca depinde de cum ai pune problema.
RăspundețiȘtergereCine decide "cum trebuie pusă problema"? Dacă e un criteriu pentru scepticism rezonabil atunci trebuie justificat ad infinitum, altfel e doar arbitrar şi nu e rezonabil.
RăspundețiȘtergereAsta e acuzaţia mea faţă de scepticismul ăsta ştiinţific, limitat.
Pe nenea stiinta nu-l intereseaza cum trebuie pusa problema, de catre cine si cu ce scop, ca e limitat sau nu. Pe nenea stiinta il intereseaza ce metoda FUNCTIONEAZA, si de aia o folosim pe aia pe care o folosim. Delirurile metafizice sunt irelevante pentru metoda stiintifica.
RăspundețiȘtergereCine a vorbit de metafizica ma baiete? E o chestie de epistemologie.
RăspundețiȘtergerePlus ca notiunea de "metoda" e cam ambigua in stiinta.
Uite un text interesant despre neo-umanism, care vine oarecum in completarea ideei despre noul ateism: http://www.instituteforscienceandhumanvalues.net/
RăspundețiȘtergereMuie le iehovisti, mormoni si atei!
RăspundețiȘtergere