vineri, 9 martie 2012

Bosco Terminatorul, alt criminal african de care probabil n-ai auzit

Ntaganda (Foto via Guardian)
Toată nebunia asta cu Kony2012 mi-a pornit reflexele de hipstăr geopolitic. Adevăru-i că eu știam de Kony înainte să fie cool (nu că acum s-ar ști ceva dincolo de „Kony există, e nașpa, noi tre' să-l oprim. Like!”) așa că am să vă povestesc de un alt lord al războiului din Africa - Rep. Dem. Congo mai exact - care-i destul de obscur și de care probabil n-ați auzit: Bosco Ntaganda, zis „Terminatorul”.

Ar merita schițat în primul rând contextul din estul Congoului, o zonă bogată în resurse minerale, precum prețiosul coltan. Pe foarte scurt, genocidul de 100 de zile din Rwanda anului 1994 s-a revărsat și-n estul fostei colonii belgiene, și de-a lungul anilor am avut Ntagandadouă conflicte pan-congoleze (din care al doilea a fost cel mai mare conflict de la Al II-lea Răboi Mondial încoace), și mai multe conflicte regionale, în Ituri și Kivu, având ca protagoniști: armata rwandeză, cea ugandeză, ultranaționaliști Hutu, o armată Tutsi locală, miliții Mai-Mai (tribale), armata națională congoleză și multe alte forțe, mai mici sau mai mari. Ca să calmeze acest clusterfuck comunitatea internațională a trimis forțe ONU de menținerea a păcii - cea mai mare astfel de misiune la ora actuală, misiunea MONUSCO având actualmente 19.000 de membri, din care 17.000 militari.



În contextul acesta, sus-numitul Bosco Ntaganda servea ca omul rwandezilor în estul Congoului, ofițer în Congresului Național pentru Apărarea Poporului o miliție tutsi ce vâna foști genocidaires hutu, fugiți din Rwanda în estul fostului Zair după 1994. În timpul „Marelui Război African”, cum a fost numit Al II-lea Război din Congo, Ntaganda a incorporat numeroși copii soldați în armata din care făcea parte (Forțele Patriotice pentru Eliberarea Congoului), care se ocupa cu ce se ocupau și celălalte miliții pe acolo: masacre, violuri și activități conexe. În consecință, în anul 2006 Curtea Internațională de justiție a emis un mandat de arestare pentru „crime de război constând în utilizarea copiilor-soldați”.

Problema este că Ntaganda fusese făcut general în armata congoleză, la fel ca mulți alți ofițeri de armate rebele, în ideea în care guvernul dorea să absoarbă diversele miliții locale în structurile sale armate. Dat fiind faptul că puterea politică de la Kinshasa tot departe și impotentă este, Terminatorul a devenit un fel de baron local peste provincia Kivu de Nord, o zonă extrem de bogată și totodată mizeră, iar azi se fâlfâie pe sub nasul trupelor ONU fără ca aceștia să se poată atinge de el. Acum are legitimitate guvernamentală în timp ce-și jefuiește fieful în cel mai mafiot stil posibil, deși guvernul se finanțează în proporție de 50% din ajutoare externe, deci ar fi ușor să se pună presiune pe politicienii din Kinshasa.

Totuși, până când cineva nu face un filmuleț sentimentaloid, lumea nu va auzi de el, la fel cum lumea nu prea știe nici de Laurent Nkunda (care a fost și arestat) sau de Generalu' „'n Curu Gol” (care s-a pocăit). Noroc că unii dictatori africani mai falsifică alegeri din când în când, sau reprimă sângeros vreo manifestație sau o mierlesc în puciuri, și astfel mai apar pe la știri, căci astfel nici de ei nu prea s-ar auzi.

PS. O altă chestie de care nu prea aude lumea - dacă tot suntem la capitolul awereness - sunt țările africane ce nu sunt la pământ din punct de vedere economic sau politic. Un exemplu ar fi Botswana, care are o economie galopantă, nu prea pare să fie afectată de „blestemul resurselor” (diamante, în cazul lor), au o tradiție democratică sănătoasă precum și cea mai mișto subcultură de metaliști din lume.
trimite pe proddit

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu