marți, 8 noiembrie 2011

Tineretul marxist-leninist de ieri, anarho-capitaliștii de azi

Imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice stânga occidentală și-a văzut șubrezită semnificativ poziția în plan ideologic. Marxismul fiind distrus ca imagine publică, tineretul progresist a trebuit să se reorienteze spre alte ideologii. Unii au ales ecologismul, dând naștere la celebra poantă prin care ecologiștii sunt ca lebenițele: „verzi pe dinafară, roșii pe dinăuntru”. Însă există o porțiune a acestui sector demografic care a sărit gardul mesianic taman în direcția opusă, al anarho-capitalismului. Pare paradoxal, însă există anumite asemănări interesante între cele două discursuri, marxist și libertarianismului anarhist.

În linii mari, libertarianismul poate fi definit ca o filosofie politică ce pune accentul pe libertatea inviduală maximă a omului ferit de orice fel de coerciție, în special cea a statului. Spectrul libertarian cuprinde indivizi începând cu minarhiștii, fanii statului „paznic-de-noapte” și până la anarho-capitaliștii cei mai duri (mă voi axa în special pe aceștia din urmă, fiind cei mai ideologizați, la fel ca și comunismul marxist pe spectrul socialismului). În partea opusă, avem marxismul, o filosofie politică al cărui accent cade pe respingerea capitalismului și a proprietății private în favoarea celei colective, precum și pe determinismul istoric ce va avea ca finalitate societatea comunistă, unde statul este abolit la ca și clasele sociale, după o fază intermediară, puternic etatistă. Se observă lesne filonul anarhist al ambelor ideologii, deși marxismul s-a cam blocat în practică la etapa etatistă, cu toate că în perioada în care a apărut și și-a făcut simțită prezența era de multe ori acompaniat de diverse forme de anarhism de stânga. De notat totuși că ambele denumiri cuprind de fapt ideologii largi cu numeroase ramificații. 

Și totuși poveștile se aseamănă. „Capitalismul exploatează omul muncitor”, proletarul. „Statul jefuiește omul muncitor”, patronul. Dacă în secolul XIX profeții egalității vorbeau către marea masă a neavuților, regăsiți în fabrici în vestul industrializat și pe ogoare în estul retrograd, astăzi ideologia libertății vorbește către burghezul contemporan, membru al middle-class-ului capitalist, exploatat de birocrația parazitară. 

Iar soluția este, în funcție de situație, fie altruismul și colectivismul, fie egoismul și individualismul. Societatea ideală este fie o linie de producție, fie un bazar. Ambele ideologii par să ignore faptul că omul este atât o ființă individualistă, care delimitează o sferă privată cu posesiuni, cât și una socială, ce va forma grupuri ce apoi vor căuta să își impună voința chiar și agresiv. În acest caz, ambele ideologii încearcă să reducă esența omului la ce le convine. „Omul nou” este fie unul căruia i s-a amputat simțul proprietății private, fie unul căruia i s-a amputat instinctul de grup, și care va adopta, dintr-un moralism simplu „principiul non-agresiunii”, deși calculele sale îi spun că e mai profitabil să fii agresiv și rapace. O societate colectivistă este la fel de mare fantezie precum o societate care a s-a raliat în totalitate la pacifism libertarian și e omogen-anarhistă. 

Totuși, se pune întrebare ce împiedică adoptarea acestor rețete-minune care ne vor scăpa marile necazuri ale lumii? Dacă în marxism orice problemă era un avatar al capitalismului și gândiri burgheze (și anti-revoluționare), problema libertarianismului e efectul agresiunii malefice a statului, fie în sens clasic, fie extins, . Adepții celor două ideologii vor argumenta că atunci când acestea erau pe cale să fie puse în practică, au fost suprimate, fie de „capitalismul imperialist”, fie de „etatismul sclavagist”.

Sau poate n-au fost puse în practică deloc. URSS nu e marxism(-leninism), e stalinism, e „capitalism de stat”. Somalia nu e anarho-capitalism, nici pe departe,  căci orice trib, „lord al războiului” este un proto-stat. Nu putem trage concluzii decât din implementarea lor corectă, iar până acum, nu putem vorbi de așa ceva. Sau poate putem  din trecutul îndepărtat pe care-l mulăm pe ideologie: nobilul sălbatic era pentru stângiști un om cu precădere comunist, într-o stare edenică, la care comunismul spera să se întoarcă, într-o formă actualizată. O idee oarecum similară este la libertarieni ideea că omul în stare pură este un individ autonom, cu posesiunile proprii ce intră în schimburi libere cu semenii săi, dar care, de-a lungul istoriei, datorită apariției statului, a decăzut la stadiul de rob al statului.

Totuși, îmi permit să fac și eu o profeție. Ca orice utopie, și la fel ca marxismul, socieatea libertariană nu se va împlini. Ideologia va exercita o anumită influență asupra gândirii umane, iar apoi umanitatea va purcede spre alte ideologii. La fel cum a făcut mereu...

trimite pe proddit

15 comentarii:

  1. Societatea libertariana nu se va implini pentru ca "n-ai cu cine" (s-o implementezi), societatea marxista a colapsat pentru ca (prea) "aveai cu cine" (s-o implementezi).

    RăspundețiȘtergere
  2. Libertarienii nu resping ideea de comunitate sau ca omul e o fiinta fundamental sociala, ei resping ideea ca statul ar fi o intruchipare a ideii de comunitate. Daca intelegi ideea de comunitate pe baza voluntara, din care ai voie sa iesi oricand nu-ti mai convine, atunci intelegi de ce statul n-are nicio treaba cu comunitatea ci are multe de a face cu exploatarea si cu legitimarea violentei.

    RăspundețiȘtergere
  3. ambele sunt utopii radicale și fără prea mare legătură cu natura umană, într-un sens altul.
    mi se pare al naibii de relevant faptul că umanitatea nu a fost fără o formă oarecare de statalitate decât în preistorie/înainte de apariția scrisului.

    RăspundețiȘtergere
  4. @Vlad Tarko
    Eu înțeleg perspectiva libertariană asupra comunității. Însă mi se pare al naibii de nerealist să crezi că omul se va limita la voluntarism. Din 2 motive:
    1. oamenii în general acceptă ideea că-n lume există și coerciție și supunere pentru binele comunității, în anumite limite rezonabile
    2. Oamenii tind să vrea să-și impună voința asupra celorlalți. De multe ori este rațional economicește s-o faci (costuri mici, câștiguri mari)

    RăspundețiȘtergere
  5. @Camil

    Singurele societăți cu adevărat egalitare și oarecum voluntariste au fost comunitățile tribale mici. Și chiar și acolo te supuneai deciziei majorității.

    RăspundețiȘtergere
  6. știu, Levi-Strauss are niște pagini foarte interesante despre asta. în rest, uneori mi se pare că anarho-libertarienii refuză să se gândească la...Hobbes

    RăspundețiȘtergere
  7. Ai exprimat întocmai poziția mea față de discuția asta care desenează în alb și negru spectrul politic.

    RăspundețiȘtergere
  8. Anarho-capitalistii se pot definii pe scurt ca persoane istete din clasa mijlocie care au facut bani si nu stiu cum sa-i pastreze mai bine. Ei nu inteleg nici anarhismul si nici capitalismul si provoaca hohote in randurile anarhistilor seriosi... ... :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Consider ca ati ridicat niste probleme valide libertarianismului. Le-am adresat in trecut si cred ca o pot face din nou. Doar ca nu mai am rabdare sa scriu romane pe net. Noi (anarho-capitalistii+minarhistii+orcine vrea sa vada ce-i cu noi) organizam o intalnire la cafenea in fiecare marti cu intrare libera. Daca aveti chef putem discuta acolo. Ne gasiti si pe facebook: http://www.facebook.com/groups/romanian.libertarians/

    RăspundețiȘtergere
  10. Sunt deja pe http://www.facebook.com/groups/libertarieni/ și un membru al grupului a postat acest articol și nu prea s-a comentat pe marginea lui. Dacă vreți să puneți acest articol pe „romanian.libertarians”, puteți s-o faceți (și voi urmări criticile), dar eu nu mă obosesc să dau join la încă un grup libertarian pe FB.

    Oricum, nu știu unde organizați întâlnirea la cafea, dar suspectez că nu la Oradea Mare :)

    RăspundețiȘtergere
  11. http://en.wikipedia.org/wiki/Argument_to_moderation

    RăspundețiȘtergere
  12. Încearcă să formulezi și un argument pe lângă linkul ăla.

    RăspundețiȘtergere
  13. Libertarianismul reprezinta urmatoarea cerere simpla: Hai sa lasam armele deoparte si sa discutam ca niste oameni civilizati. Daca nu-ti convine aceasta pledoarie, n-o sa ma mai sinchisesc sa ma explic deoarece lipsa respectului fata de oricine se afla in dezacord e evidenta.

    P.S.: Libertarianismul nu are legatura cu Individualismul. Nu prescrie imoralitatea formarii de colective, ci doar initierea violentei fizice.

    RăspundețiȘtergere
  14. „Hai sa lasam armele deoparte si sa discutam ca niste oameni civilizati.”

    Oamenii sunt rareori civilizați, asta e problema.

    „Libertarianismul nu are legatura cu Individualismul.”

    Ba are în momentul în care exclude orice formă de colectiv coercitiv. Iar oamenii tind să formeze astfel de colective. Însă voi considerați imoral orice fel de colectiv la care individul nu aderă voluntar, și reduceți problema la voința individuală.

    PS. Nu am arătat lipsă de respect decât față de practica de a arunca cu linkuri fără a scrie o frază-două pentru a expune un punct de vedere.

    RăspundețiȘtergere
  15. "Oamenii sunt rareori civilizați, asta e problema."

    De fapt totul se reduce la conditia umana. Ideologiile raman ideologii, oamenii insa sunt departe de perfectiunea ce-o viseaza intr-un fel sau altul, deci teoriile nu sunt aplicabile in practica.

    RăspundețiȘtergere