Noe Chinezul si impresionarea prin nestiinta

Citez dintr-un blogpost creştin care încearcǎ sǎ forţeze paralela dintre un mit deluvian chinezesc şi cel biblic:

"In textul lui Huai Nan Zi (南子, scris in 200 i.Hr), [...] Povestea spune ca in mijlocul acestei calamitati, un erou numit Noe (女嬅) a ajutat la repopularea lumii cu oameni si animale.

Caracterul chinezesc pentru cuvantul “arca” este reprezentat prin 船 (puteti verifica pe Google translate). Acest caracter este compus din alte trei figuri care reprezinta cuvintele gura, opt, si vas (nava).

Intelesul acestui caracter este “BARCA”. Iar caracterele ce-l compun sunt 舟(care inseamna vas sau nava), 八(inseamna cifra opt), 口(inseamna gura)

Rezulta ca 八+口(cateodata are intelesul de “persoana”)+舟= opt oameni intr-o barca."

Hai sǎ facem un curs scurt de hanzi (caractere chinezeşti). Caracterele chinezeşti mai complicate sunt compuse din 2 pǎrţi: o parte semanticǎ, ce aratǎ cititorului din ce câmp lexical face parte, şi o parte foneticǎ, ce dǎ indicii despre cum se citeşte caracterul. Astfel, spre deosebire de ce cred oamenii, caracterele chinezeşti nu trebuie memorate 100% deoarece conţin indicii legate atât de sens cât şi de pronunţie.

Problema cu arca. Sǎ ne întoarcem la "arca" din text:

Potrivit saitului Zhongwen.com, sait ce trateazǎ etimologic caracterele chinezeşti, caracterul 船 (citit "chua'n") nu înseamnǎ "arcǎ" (cuvînt cu sens destul de restrâns), ci banalul "vas (mare), vapor". Vezi şi Wikiţionarul. (În chinezǎ, "Arca lui Noe" se scrie "諾亞方舟" potrivit Wiki)

Dupǎ cum indicǎ şi saitul Zhongwen, caracterul se descompune în 2 pǎrţi: 舟 şi caracterul combinat din "八+口". Sǎ le luǎm pe rând:

a) Radicalul 舟 este elementul etimologic, este o pictogramǎ stilizatǎ a unei canoe scobite (potrivit Zhongwen) şi se citeşte "zhou". Asta ne aratǎ cǎ simbolul original este un cuvânt legat de ambarcaţiuni acvative

b) Radicalul compus din 八+口 este un radical fonetic. Atenţie Mare!!!!. Acest radical ne aratǎ cum se citeşte caracterul original, şi NU CONTEAZĂ etimologia lui. Astfel nu conteazǎ cǎ e compus din semnul 八 (care însemnǎ cifra 8, "diviziune", "separare" - Zhongwen) şi semnul 口 ("gurǎ", "deschidere", "intrare" - Zhongwen). La radicalul fonetic conteazǎ doar pronunţia, şi în acest caz este "yan" (Zhongwen). Faptul cǎ e vorba de "8 guri", sau "8 deschideri", sau "intrǎri separate" sau orice altǎ combinaţie nu conteazǎ.

Ca sǎ recapitulǎm: Caracterul ne aratǎ faptul cǎ e vorba de un cuvânt legat de bǎrci care se pronunţǎ aproximativ "~yan". Astfel un chinez o sǎ-şi dea seama cǎ 船 este de fapt cuvântul "chua'n", chiar dacǎ n-a vǎzut caracterul respectiv niciodatǎ.

De altfel, caracterul pt "vapor" mai poate fi scris şi: 舩 sau 舡 (dupǎ cum vezi diferǎ doar radicalul fonetic - nu mai e vorba de semnul cu "8 guri", cel semantic în schimb este identic) - vezi aici şi aici.

Numele lui Noe cel Chinez. Aici, userul Feynman a intuit ceva şi a lǎsat urmǎtorul comentariu:

"Am verificat pe google 女嬅. 女= feminin 嬅 = Hua 女嬅 = femeie. Nu Noe. O mica problema totusi. Nu cred ca se scria cu caractere moderne chinezesti acum tspe mii de ani. Nice try, though."

Deşi greşeşte legat de lizibilitatea caracterelor (zic eu din neatenţie, fiind probabil derutat de sintagma "cca 2500 i.Hr"), dat fiind faptul cǎ textul citat ("Huai Nan Zi (南子, scris in 200 i.Hr)") a fost scris în timpul dinastiei Han, dinastie ce moştenise deja un set unificat de caractere de la dinastia precedentǎ (Qin) iar evoluţia acestui set este bine documentatǎ pânǎ-n ziua de azi, Feynman mi-a dat un indiciu atunci când am vǎzut cǎ al doilea caracter nu a fost tradus de Google.

Caracterele 女嬅 se citesc în acest caz fonetic şi iese pronunţia aproximativǎ: "Nü Hua" sau "Nǚwā", care am putea spune cǎ seamǎnǎ cu numele de "Noe". Ce nu semǎnǎ în schimb este legenda şi înfǎţişarea. Ia uitaţi-vǎ un pic la imaginea lui Nǚwā (vezi wiki) de la începutul paragrafului. Da, acel şarpe Glykon este Noe Chinezul, şi deci paralela cu legenda chinezǎ începe sǎ fie din ce în ce mai ridicolǎ.

Pe lângǎ faptul cǎ, virgulǎ, chinezii au şi alte mituri cu inundaţii, hai sǎ analizǎm un pic povestea citatǎ de creştini. Mitul cu Nǚwā este descris, printre altele în capitolul 6 al cǎrţii Huainanzi (淮南子). Bloggerul creştin vorbeşte despre "textul lui Huai Nan Zi (南子) [observaţi caracterul lipsǎ!]", exprimare greşitǎ deoarece Huainanzi este titlul ("Maeştrii/Filosofii din Huainan"), nu autorul, autorul fiind prinţul legendar Liu An. (vezi wiki). Pe Wikipedia existǎ o relatare a mitului aşa cum apare în Huainanzi:

"In remote antiquity, the four poles of the Universe collapsed, and the world descended into chaos: the firmament was no longer able to cover everything, and the earth was no longer able to support itself; fire burned wild, and waters flooded the land. Fierce beasts ate common people, and ferocious birds attacked the old and the weak. Hence, Nüwa tempered the five-colored stone to mend the heavens, cut off the feet of the great turtle to support the four poles, killed the black dragon to help the earth, and gathered the ash of reed to stop the flood. Variation: The four corners of the sky collapsed and the world with its nine regions split open."

Concluzie: Cu cât investigǎm mai de aproape, cu atât ne dǎm seama cǎ legendele sunt asemǎnǎtoare doar prin faptul cǎ eroii principali seamǎnǎ la nume, existǎ inundaţii şi bǎrci. În rest, legenda iudaicǎ (o variaţiune a celei babiloniene de fapt) vorbeşte despre un multicentenar care construieşte o grǎdinǎ zoologicǎ plutitoare la ordinele divinitǎţii, iar legenda chinezǎ despre o zeiţǎ a creaţiei cu corp de şarpe ce opreşte inundaţiile prin uciderea unui balaur.

Ţin sǎ menţionez cǎ am cǎutat sǎ vorbesc despre informaţiile date de bloggerul creştin, fǎrǎ sǎ vorbesc şi de alte variaţiuni ale legendei lui Nǚwā, ce se gǎsesc în alte surse literare. Paralelele pot pǎrea verosimile doar atunci când ai un public ignorant şi uşor de impresionat. Din pǎcate pentru unii trǎim în Epoca Informaţiei (uşor disponibile).

Ca o notǎ proprie, eu consider miturile deluviene atâta de ubicuue pentru cǎ oamenii s-au aşezat mereu pe malurile râurilor, iar, înainte de epoca modernǎ, râurile tindeau sǎ provoace inundaţii, uneori foarte mari. Oamenii, fiind oameni, o datǎ cu trecerea timpului, exagerau poveştile despre aceste inundaţii, ajungând de la o "mare inundaţie regionalǎ" la "potop mondial", şi astfel se nǎşteau legendele. Am mai vorbit despre inundaţii aici şi despre mitizare aici.