vineri, 21 decembrie 2012

Poezii adaptate ideologic (II)

Nici celebra Internațională nu putea scăpa de adaptare:

Naționala!

Sculaţi, voi oropsiţi ai vieţii,
Voi, osîndiţi la foame, sus!
Să fiarbă-n inimi mântuirea,
Să-nceapă al lumii vechi apus!
Sfîrşiţi odată cu trecutul negru,
Sculaţi, popor de mântuiți!
Azi nu sunteţi nimic în lume,
Luptaţi ca totul voi să fiţi!

Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Creștinătatea
Prin noi s-o făurim!

Sculaţi, nu-i nici o mântuire
În bani, mașini sau în femei!
Postire, enoriași, postire,
Şi lumea va scăpa de ei!
Prea mult s-au desfrânat ateii
Ce-mproșcă hulă și minciuni:
Să ne unim toți enoriașii
Să-i azvârlim iute-n genuni!

Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Creștinătatea
Prin noi s-o făurim!

Români şi ortodocși, noi suntem
Patriarhul, mare ziditor!
România este-al celor vrednici,
Cei altfel plece unde vor!
Când vulturi lacomi, corbi de pradă,
N-or mai pluti nori negri-n vânt,
Pe cer luci-va-ntotdeauna
Al creștinătății soare sfânt.

Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Creștinătatea
Prin noi s-o făurim!

Originalul se găsește aici.
Vezi și Partea I și Întîi decembrie: „Te slăvim, Românie”.
trimite pe proddit

duminică, 16 decembrie 2012

Poezii adaptate ideologic (I)

Cum România s-a schimbat din republică populară în republică ortodoxă, era necesară o adaptare ideologică a unor poezii și cântece din vremurile de tristă amintire, pentru a corespunde noilor mântuitori:

Porniţi înainte, părinți!

Porniți înainte, părinți,
Cu sufletu-n luptă oțelit,
Din închisoare ca sfinți
Gata de luptă am ieșit.

Am stat în celule în fiare,
Cu trupul din greu chinuit,
Noaptea cea neagră dispare,
Ziua cea mare a venit.

În luptă cu fiara marxistă
Poporul cuvîntul și-a spus
Steagul dreptei credințe
Să-l ridicăm tot mai sus.


Pelerinilor,
Cu prilejul serbării Creștine a Sfintei Paraschiva

În toamnă, când se ofilesc
Frunze-n aurul de soare,
Popoarele sărbătoresc
A Paraschivei sărbătoare;
Și-nbătrânită omenire
În nedreptăți și în dureri
E tânără la îmbrâncire
Sub al tămâii adieri!
………………………

Din idealurile voastre
O, visători flămânzi, bătrâni,
Vor răsări, ca mândre astre,
Haioase știri pentru păgâni;
Și-n vremurile-acelea sfinte
Iașiul va fi un infern,
Rămâne-vor fără cuvinte
Băbuțele lovite-n stern.

Sau alternativ:
Si-n vremurile-acelea sfinte
Iașiul poate va fi rai,
Vor rasuna mai dulci cuvinte
In strigătele lor de „Vai!”

Originalele se găsesc aici și aici
Vezi și Întîi decembrie: „Te slăvim, Românie”.
trimite pe proddit

miercuri, 12 decembrie 2012

Unde ireligioșii sunt peste 1%

Ca o completare la postarea cu hărțile despre România ireligioasă, iată și o hartă cu orașele și comunele unde ireligioșii depășesc pragul de 1%. Interesant este faptul că pe lângă unele comune aruncate ici colo, se observă o zonă mai compactă în centrul țării. De ce acea fâșie pare să concentreze comune mai ireligioase nu mi-e tocmai clar, însă merită să aruncăm o privire asupra populației de acolo.

Etnii (via Wiki)
În primul rând zona corespunde limitei de vest a Ținutului Secuiesc, fiind linia de contact dintre regiunea preponderent maghiară (minoritate mai fără dumnezeu, așa) și teritoriile transilvănene românești din imediata apropiere (Brașov, Sibiu și vestul județului Mureș). Totuși, „comunele 1%” nu par să continue și în nord, sau la limita de est, cu Moldova. Nici nu pare să fie ceva asemănător în județele Bihor, Sălaj și Satu Mare, de asemenea zone de contact între unguri și români. Și aici intervine un alt detaliu interesant: componența confesională.

Confesiuni (via Wiki)
Partea de vest a Secuimii, mergând pe direcția SE-NV, precum comunele noastre, prezintă o populație majoritar protestantă. Spre deosebire de estul Ținutului Secuiesc, care este romano-catolică (acolo făcându-se celebrul pelerinaj de la Șumuleu Ciuc), sau ungurimea din Partium, aici avem un protestantism de două feluri, și anume reformați (majoritatea) și unitarieni (o minoritate semnificativă).

Având în vedere că în Europa o tradiție protestantă se corelează cât de cât cu un grad mai mare de ireligiozitate, nu-i exclus ca ea să aibă un rol și în cazul poziționării comunelor din harta de mai sus. Alături de alți factori (nu știu însă care)

Unitățile administrativ-teritoriale cu peste 1% necredincioși sunt: Bucium, Șibot (AB), Apata, Vama Buzăului (BV), Surdila Găiseancă (BR), Vâlcelele (BZ), Brebu Nou (CS), Panticeu (CJ), Sita Buzăului, Vâlcele, Varghiș (CV), Atid, Avramești, Dârjiu, Merești, Ulieș (HR), Corbeanca (IF), Câlinești (MM),
Bereni, Chiberd, Crăciunești, Galești, Glodeni, Gornești, Livezeni, Magherani, Sântana de Mureș, Valea Largă, Vărgata, Voivodeni, Zău de Câmpie (MS), Războieni (NT), Acâș (SM), Dumbrava (TM) precum și orașul Miercurea-Nirajului (MS) și municipiul Cluj-Napoca.

trimite pe proddit