marți, 27 decembrie 2011

Bosonul naibii, zis și „a lui Higgs”

Bosonul Higgs este adesea denumit „particula lui Dumnezeu” de către mass media mioritică, poreclă inspirată, potrivit Wiki, din titlul cărții lui Leon Lederman „Particula Dumnezeu: Dacă Universul e răspunsul, care este întrebarea?” (The God Particle: If the Universe Is the Answer, What Is the Question?). Cu toate că traducerea din engleză a fost făcută tendențios, interesant e că inițial Lederman a vrut să o denumească "the goddamn particle" adică „particula Dumnezeu să-l blesteme”, „particula Doamne fute-o” sau tradus mai liber „particula naibii”, însă editorul s-a împotrivit, din motive oarecum lesne de înțeles. 

Termenul ce face trimiteri spre teologie a contribuit la popularizarea fizicii particulelor, în general, și experimentului de la CERN, în particular, căci unii văd în această descoperire științifică o validare a propriei teologii. Totuși, mulți oameni de știință (și nu numai) dezaprobă utilizarea acestei porecle, deoarece exagerează importanța particulei. Chiar dacă s-ar dovedi experimental că există - ceea ce aproape c-a avut loc -, rămân suficiente probleme de rezolvat în domeniul fizicii particulelor.  

Sincer, un nume mult mai potrivit ar fi „particula lui Higgs”, dar nu multă lume o auzit de „Hix ăsta”, spre deosebire de Doamne-doamne, de care a auzit tot poporul. Încă aștept cu interes postularea „particulei lui Zamolxe”. Până atunci corespondentul științific al publicației britanice The Guardian a desemnat, în urma unui concurs, un alt pseudonim pentru bosonul Higgs: „bosonul sticlă de șampanie”. Pe lângă faptul că nu este un nume ce frizează grandomania, noua poreclă a fost considerată mai bună deoarece potențialul Higgs are forma similară fundului respectivei sticle de șampanie și așa este ilustrată de regulă în prezentările de fizică.
trimite pe proddit

miercuri, 21 decembrie 2011

Idei de steaguri comuniste

În fiecare lună, pe sub-reddit-ul /r/vexillology, dedicat pasionaților de steaguri, are loc un concurs de design. Luna aceasta, tema a fost crearea unor steaguri cu tentă sovietică pentru entități politice actuale (gen Rep. Pop. Sanmarino sau  Rep. Sov. Soc. Tuvalu). Și ce poate fi mai departe, în viziunea multora, de o „democrație populară” decât o teocrație? Contrastul merita explorat, așa că două din creațiile mele au abordat această cale conceptuală:

Republica Populară Arabă (fosta Arabie Saudită) 
Șahada (jurământul islamic de credință) a fost înlocuit, în același stil caligrafic, cu motto-ul comunist „Proletari din toate țările, uniți-vă!” situat pe un fundal schimbat din verde islamic în roșu, în ton cu noua ideologie socialistă. Sabia a fost păstrată ca simbol al jihadului de clasă.
Vezi și versiunea veche.  

Comuna din Vatican
Oraș-stat aflat sub conducerea unei grupări clericale creștin-comuniste. Steagul rămâne în linii mari identică, cu mențiunea că tiara papală și cheile sfântului Petru sunt înlocuite cu o nouă stemă, constând dintr-un AK-47, o cruce, o biblie deschisă și o stea cu 5 colțuri, acestea simbolizând lupta fizică, spirituală și socială împotriva injustițiilor, sărăciei și păcatului. Textul de dedesubt face trimitere la 2 versete biblice din Faptele Apostolilor: „Iar toţi cei ce credeau erau laolaltă şi aveau toate de obşte. Şi îşi vindeau bunurile şi averile şi le împărţeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare.” Fapte 2:44-45

Aștept părerile voastre, precum și idei de steaguri. Dacă-s interesante, s-ar putea să le desenez.

trimite pe proddit

duminică, 18 decembrie 2011

Havel și discursul anti-comunist

„Cel mai rău lucru este faptul că trăim într-un mediu moral contaminat. Am devenit bolnavi din punct de vedere moral, pentru că ne-am obișnuit să spunem altceva decât ceea ce gândim. Am învățat să nu credem în nimic, să ne ignorăm unii pe alții, să ne pese doar de noi. Idei precum dragostea, prietenia, compasiunea, umilitatea sau iertarea și-au pierdut adâncimea și complexitatea, și pentru mulți dintre noi ele au reprezentat doar particularități psihologice, ori s-au asemănat unor obiceiuri din timpuri străvechi, puțin ridicole în era calculatoarelor și a navelor spațiale. [...]

Când vorbesc de atmosferă contaminată moral, nu vorbesc doar despre [membri de partid]. Vorbesc despre noi toți. Am devenit cu toții obișnuiți cu sistemul totalitar și l-am acceptat ca un fapt imuabil și deci am facilitat perpetuarea lui. Cu alte cuvinte, suntem cu toții - evident, în varii măsuri - responsabili pentru funcționarea mașinăriei totalitare. Nici unul dintre noi nu-i este doar victimă. Suntem cu toții și co-creatorii săi.

De ce spun asta? Ar fi foarte greșit să înțelegem moștenirea ultimilor patruzeci de ani ca fiind ceva străin, lăsată nouă de către niște veri îndepărtați. Dimpotrivă, trebuie să acceptăm această moștenire ca oun păcat pe care l-am comis noi înșine. Dacă o recunoaștem ca atare, vom înțelege că este datoria noastră, a tuturor, și doar a noastră, să facem ceva în privința aceasta. Nu putem să dăm vina pentru toate pe foștii stăpâni, nu numai pentru că este neadevărat, dar și pentru că ar eroda simțul datoriei noastre din acest moment: și anume, obligația de a acționa în mod independent, liber, rațional și rapid. Să nu ne păcălim: cel mai bun guvern din lume, cel mai bun parlament și cel mai bun președinte nu pot obține prea multe de unul singur. Și ar fi greșit să ne așteptăm ca o soluție generală să vină doar de la ei. Libertatea și democrația înseamnă participare și deci responsabilitatea din partea noastră, a tuturor.”

Fragment din Discursul Președintelui Vaclav Havel 
către Națiune cu ocazia Anului Nou, 1990

Ce atitudine diferită de anti-comunismul românesc, care deja practică un discurs prin care responsabilii pentru ciuma roșie sunt „alții”, o atitudine dăunatoare, generalizată și azi, cu vechime pe aceste meleaguri.

„Una din elementele radicale [ale anti-comunismului contemporan] este tentativa de distanțare și alienare a trecutului drept coșmar, un film horor al cărui scenariu a fost cumva impus asupra societății românești. În ultima sa carte, Stelian Tănase [...] încearcă să convingă cititorul că că traiul în ilegalitate a avut așa un efect de durată supra membrilor elitei comuniste încât aceștia au continuat să acționeze de-a lungul carierei lor politice ca și cum ar fi încă prin beciuri. [...] 

Și ce ne spune aceasta acum? Cum că regimul comunist a fost dezlănțuit asupra unei societăți inocente de către tot felul de monștri, „creaturi ale întunericului”, „hibrizi umani” ce n-au devenit niciodată membri ai societății românești. Nu este greu să observăm, cum în acest context, o denunțare a comunismului devine foarte ușoară, și chiar necesară. La urma urmei „noi”, oamenii normali, societatea, n-am avut nimic de-a face cu asta. A fost vina „lor”, a străinilor, a hibrizilor umani, ei au adus acest blestem peste noi.”

„Past for the Eyes”, cap. „Raising the Cross: Exorcising Romania’s Communist Past in Museums, Memorials and Monuments”

Ca o notă suplimentară, dacă aveți posibilitatea să vedeți documentarul „Cetățeanul Havel” s-o faceți neapărat, căci lumea a devenit mult mai săracă prin moartea lui Vaclav Havel.

Foto: ČTK and Peter Žákovič, SME, via Local.eu.sk
trimite pe proddit

marți, 13 decembrie 2011

Contra-editorial: Vrăjitori infractori

Privind credincioșii din această țară și auzind motivele pentru care aceștia se adresează preoților rămâi mut de uimire. Îți vine să râzi de naivitatea victimelor și apoi să plângi de mila celor care cred gogomăniile popilor.

„Păstorii” aparțin unei categorii aparte care sfidează societatea de ani de zile, după ce s-au îmbogățit din prostia și naivitatea victimelor. Pozează în deținători ai tainelor spirituale dar sunt, de fapt, niște infractori de drept comun care au beneficiat de o toleranță suspectă a autorităților. 

Ziarele sunt îmbâcsite cu articole prin care astfel de persoane sunt privite cu toleranță, ba chiar respect. Cei mai cunoscuți ierarhi au fost mediatizați intens, pe toate canalele posibile. Mai demult domnii în sutană au reușit chiar să preseze politicienii să modifice noua lege a învățământului.

Este stupefiant să constați că, în anul 2011, mai există multe persoane care se lasă convinse că rugăciunile și acatistele pot rezolva orice problemă și cad în plasa acestor escroci.  Câtă minte trebuie să ai, sau mai degrabă să nu ai, ca să ajungi să crezi teatrul ieftin pe care îl joacă astfel de personaje?

Dincolo de gradul de educație precar al celor care au căzut pradă acestui tip de escrocherie, trebuie atrasă atenția asupra unui aspect extrem de grav. Opulența afișată ostentantiv de cei mai celebri „înalți ierarhi" este publică de ani de zile și sfidează o țară întreagă. I-am văzut în toate ipostazele: în transmisii live din biserici uriașe, cocoțați în mașini de lux, acoperiți cu mormane de bijuterii din aur. 

De ani de zile, o țară întreagă este bombardată cu exemple ale belșugului în care se lăfăie această „breaslă", fără ca Fiscul, Poliția Economică sau Parchetul să miște măcar degetul mic. Este dubios faptul că inspectorii fiscali din localitățile de domiciliu ale vrăjitorilor dorm liniștiți noaptea știind că au în zona de competență niște "persone fizice" care se laudă cu venituri babane și nu plătesc taxele aferente. Oare ce îi orbește pe funcționarii de la Finanțe? 

Este la fel de bizar faptul că există într-un loc oarecare o activitate intensă generatoare de venituri, care poate funcționa ani de zile fără a fi taxată, deși "organizatorii" se laudă cu afacerile lor la televizor. Încercați mâine să deschideți un amărât de salon de coafură și să nu plătiți taxe. În cât timp credeți că aveți la ușă Primăria, Garda Financiară, Poliția Economică și Inspecția Muncii?  În cazul preoților vorbim chiar de niște "lăcașe" în care clientela este pieptănată cu grijă de mii de lei, prin înșelăciune, dar ei sunt scutiți de taxe.

Cum de nu sunt toată ziua funcționarii acestor instituții în curțile palatelor episcopale în care se practică vrăjitoria ca activitate ilegală generatoare de cifră de afaceri? Cum de nu stau acolo, zilnic, polițiștii de la "Economic" și procurorii?  Poate sunt, dar în altă ipostază decât cea normală. Se poate explica altfel prosperitatea escrocilor?

Dincolo de toate prostiile și aberațiile pe care le îndrugă practicanții cultelor, activitatea lor are o perspectivă penală foarte clară și bine definită de lege. Vorbim de persoane care comit un cumul de infracțiuni. Își înșeală cu tupeu clienții naivi. Încasează sume de bani în schimbul unor servicii prestate complet ilegal. Fac afaceri în afara legii. Au venituri care nu sunt declarate și se sustrag plății impozitelor. Toate aceste fapte sunt la vedere și chiar intens mediatizate.

În contextul actual, când statul caută înnebunit surse de venit și vânează evazioniștii, este revoltător să existe o întreagă categorie scutită de taxe. Procurorii care se ocupă de înșelăciuni și infracțiuni economice ar trebui să cerceteze și să trimită în judecată toți indivizii care practică acest tip de escrocherie. Mai mult chiar, bunurile obținute ilegal ar trebui puse sub sechestru, la fel cum procedează DNA cu proprietățile celor cercetați pentru mită.

Postarea de mai sus este o adaptare a editorialului „Vrăjitoare Infractoare” din Adevărul, semnat de Mălin Bot, ce tratează subiectul vrăjitoarelor-țigănci.  Vă recomand și textul lui Alex Mihăileanu „Vrăjitoarele au dreptate: de ce să plătească impozite? Biserica plăteşte?
trimite pe proddit

marți, 6 decembrie 2011

Moaștele lui Moș Nicolae la Oradea

Văd că greco-catolicii preiau de zor strategii de marketing ortodoxe. Azi am aflat că de Moș Nicolae, zis și Moș Miculaș, moaștele sfântului se află expuse la o biserică din Oradea. Așa că a fost musai:

Mumia din Mira Lichiei, frate cu cea din Giulești
trimite pe proddit

joi, 1 decembrie 2011

Întîi decembrie: „Te slăvim, Românie”


Te slăvim, Românie, pământ părintesc
Mândrele plaiuri sub cerul paşnic rodesc
E zdrobit al marxismului jug blestemat
Nu zadarnic, în gulag, martiri au luptat
Astăzi noi împlinim visul lor minunat.

Puternică, liberă,
Pe gânduri stăpână
Trăiască Biserica
Ortodoxă Română

Îmblânzit fi-va veşnic al nostru popor
Sub clerul pravoslavnic, mântuitor
Creștinismul ni-e far şi tărie si vânt
Noi urmăm cu credinţă Sinodul preasfânt,
Făurim Paradisul pe-al ţării pământ.

Puternică, liberă,
Pe mase stăpână
Trăiască Biserica
Ortodoxă Română

Noi biserici clădim, banul popii sporim
Vrem în pace cu orice păgân să trăim
Dar duşmanii de-ar fi să ne calce în prag
Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag
Înălţa-vom spre glorie al Domnului steag

Puternică, liberă,
Pe țară stăpână
Trăiască Biserica
Ortodoxă Română

Te iubim, Ortodoxie, crez strămoșesc
Smintitele hoarde clerul hulpav slăvesc
Nu zadarnic, străbunii martiri au luptat
Astăzi noi sărutăm osul lor cel zvântat.

Te ador, Românie, tu circ blestemat!

Înjosită, supusă,
Pe lume, nebună
Trăiască Republica
Ortodoxă Română
trimite pe proddit