Unde ireligioșii sunt peste 1%

Ca o completare la postarea cu hărțile despre România ireligioasă, iată și o hartă cu orașele și comunele unde ireligioșii depășesc pragul de 1%. Interesant este faptul că pe lângă unele comune aruncate ici colo, se observă o zonă mai compactă în centrul țării. De ce acea fâșie pare să concentreze comune mai ireligioase nu mi-e tocmai clar, însă merită să aruncăm o privire asupra populației de acolo.

Etnii (via Wiki)

În primul rând zona corespunde limitei de vest a Ținutului Secuiesc, fiind linia de contact dintre regiunea preponderent maghiară (minoritate mai fără dumnezeu, așa) și teritoriile transilvănene românești din imediata apropiere (Brașov, Sibiu și vestul județului Mureș). Totuși, „comunele 1%” nu par să continue și în nord, sau la limita de est, cu Moldova. Nici nu pare să fie ceva asemănător în județele Bihor, Sălaj și Satu Mare, de asemenea zone de contact între unguri și români. Și aici intervine un alt detaliu interesant: componența confesională.

Confesiuni (via Wiki)

Partea de vest a Secuimii, mergând pe direcția SE-NV, precum comunele noastre, prezintă o populație majoritar protestantă. Spre deosebire de estul Ținutului Secuiesc, care este romano-catolică (acolo făcându-se celebrul pelerinaj de la Șumuleu Ciuc), sau ungurimea din Partium, aici avem un protestantism de două feluri, și anume reformați (majoritatea) și unitarieni (o minoritate semnificativă).

Având în vedere că în Europa o tradiție protestantă se corelează cât de cât cu un grad mai mare de ireligiozitate, nu-i exclus ca ea să aibă un rol și în cazul poziționării comunelor din harta de mai sus. Alături de alți factori (nu știu însă care)

Unitățile administrativ-teritoriale cu peste 1% necredincioși sunt: Bucium, Șibot (AB), Apata, Vama Buzăului (BV), Surdila Găiseancă (BR), Vâlcelele (BZ), Brebu Nou (CS), Panticeu (CJ), Sita Buzăului, Vâlcele, Varghiș (CV), Atid, Avramești, Dârjiu, Merești, Ulieș (HR), Corbeanca (IF), Câlinești (MM),

Bereni, Chiberd, Crăciunești, Galești, Glodeni, Gornești, Livezeni, Magherani, Sântana de Mureș, Valea Largă, Vărgata, Voivodeni, Zău de Câmpie (MS), Războieni (NT), Acâș (SM), Dumbrava (TM) precum și orașul Miercurea-Nirajului (MS) și municipiul Cluj-Napoca.

Romania ireligioasa - harti pt. 2011

Și iaca au răsărit de pe saitul Institutului Național de Statistică - aflată sub ocrotirea sfântului Dionisie Exiguul -  datele preliminare privind religia în România, defalcate pe județe, regiuni de dezvoltare și municipii, orașe și comune. După procesarea datelor, ne pricopsim cu câteva hărți din care putem observa că:

* Dihotomia Regat / Ardeal se păstrează și la nivel de religiozitate, singura anomalie fiind Bucureștiul, anomalie explicabilă prin gradul ridicat de urbanizare, fapt corelat invers cu religiozitatea. Astfel regiunea de dezvoltare Sud-Vest este cea mai religioasă, iar centrul este cea mai ireligioasă - mai ales în mediul rural, urmat imediat de nord-vest.

* Județele Cluj, Mureș și municipiul București par să fie „fruncea” necredinței în mediul urban. În general Capitala și județele Transilvane sunt cele ce domină în necredință.

* Zonele urbane din județul Iași sunt comparabile cu cele transilvane, probabil din cauza municipiului reședința de județ, care în ciuda reputației de Paraschivopolis, este totuși un centru universitar puternic. De altfel Oltenia și Sudul par a fi un pic mai religioase decât Moldova, deși cea din urmă avea reputația de epicentru al dreptei credințe.

* Județul Covasna are mediul rural cel mai ireligios, în proporție de 0,56%, comparativ cu 0.10% cât e media rurală pe țară. Urmează județele Mureș, Cluj, Harghita, Brașov și Ilfov, o ciudățenie în sudul pravoslavnic.

În încheiere, aș vrea să felicit comuna Gălești (Nyárádgálfalva) din județul Mureș, care se dovedește cea mai ireligioasă unitate administrativ-teritorială din România, având aproximativ 6,4% populație fără religie, mai necredincioasă decât orice altă comună sau orice alt oraș sau municipiu.

Pentru o hartă a județelor ce include și datele pe rural și urban, click aici.

Vezi și: Infografic pe 2002, modificările de la un recensământ la altul și harta comunelor cu peste 1% ireligioși.

Infografic: Romania ireligioasa (in '02)

Click pe imagine:

(deocamdata nu exista datele defalcate pe etnii pentru recensamantul din 2011)

Ateii de la un recensământ la altul

Publicarea datelor preliminare de la recensământul din 2011 a permis, în sfârșit, să efectuăm niște observații legate de ce s-a mai schimbat prin profilul religios al cetățeanului român din anul 2002, de la ultima numărătoare, până azi.

În primul rând, ca procentaj, au scăzut cultele 'clasice' - ortodocși, catolici, reformați - însă au crescut cultele 'neoprotestante', după cum se poate observa din graficul de mai sus (am exclus ortodocșii pt o mai bună vizibilitate a celorlalți). Principala creștere e reprezentată de cultul penticostal, care pe fondul scăderii populației, a reușit să-și îngroașe rândurile cu peste 43.000 de suflete, ajungând de la 1,5% la aproape 2% din credincioși. Baptiștii și adventiștii, deși au scăzut ca număr, au crescut și ei - modest, ce-i drept - ca procentaj din credincioși. 

În funcție de cum dorim să privim problema, situația ateilor și a celor fără religie este dulce-acrișoară. Vestea bună e că aceștia, numiți împreună „ireligioși”, au avut una din cele mai dramatice creșteri față de acum 9 ani. Practic numărul lor s-a dublat, de la 21.000 la 45.000, iar procentual, au crescut de la 0,1% la 0,24%. Și tot aici putem observa vestea proastă: suntem în continuare un sector demografic minuscul. Ca să vă dați seama cât de dubioasă e situația necredincioșilor din România, atât Arabia Saudită, într-un sondaj recent, realizat de Gallup, cât și cel mai religios stat din SUA, Mississippi, au aproximativ 5% necredincioși.

Aici merită menționat faptul că modul în care s-a efectuat acest recensământ a fost unul extrem de cârpit. De asemenea, tradiția românească de a echivala botezul cu aderența perpetuă la un cult, stigmatul ideii de ireligiozitate, răspunsurile date de rude și recenzori căpoși care au pus „ortodox” din oficiu au făcut ca numărul necredincioșilor să fie mai mic pe hârtie.

O creștere impresionantă a avut și categoria „religie nedeclarată”, numărul acestora crescând de la 11.734 la 84.753 (adică de la 0,05% la 0,45%). E foarte posibil ca această creștere să se datoreze ortodocșilor care nu au dorit să fie trecuți la „creștin-ortodox” în semn de protest față de acțiunile megalomanice ale BOR din ultima vreme sau a unor ireligioși care doreau să-și mascheze necredința fără a atrage priviri. Deși nu există date vizavi de cei care s-au declarat de „altă religie”, datele din 2011 fiind preliminare, suspectez că și acolo vom observa o creștere, pe aceleași considerente de protest anti-BOR.

Personal, mă așteptam la o creștere mai mare a cultelor neo-protestante, dar asta probabil și din cauza suprareprezentării lor în vestul țării unde locuiesc, făcând ca o creștere cum a fost cel al penticostalilor să se resimtă mai „concentrat”. Totuși o creștere de 13,4% în 9 ani, ba chiar pe fond de diminuare de populație, nu tocmai ceva de lepădat, după cum mi-a atras atenția și un redditor, dar mă așteptam la o creștere și din partea baptiștilor. Ca să nu mai vorbesc de atei. Măcar 1% speram să atingem.

Vom avea atei la recensământul populației?

A început Campania Recensământ 2011, via ASUR, prin care persoanele necredincioase sunt încurajate să se declare „atei” sau „fără religie”.

Răsfoind „Manualul personalului de recensământ”, pe saitul recensamantromania.ro, am găsit o eroare gravă, ce ar putea compromite numărătoarea corectă a ateilor din România. Având în vedere că fiecărei opțiuni majore se rezervă un cod pentru centralizare mai ușoară, din Tabelul cu coduri reiese că la „fără religie” codul este 30, la ateu „99” și la „nedeclarată” lipsește. Având în vedere că la toate celălalte categorii (etnie, limbă maternă, număr de copii, etc.) codul rezervat pentru opțiunea „nedeclarată” este 99, suspectez că la capitolul religie s-a strecurat, voit sau nu, o eroare, iar codul pentru „ateu” de fapt să fie același cu „fără religie”, adică 30, sau ar fi trebuit să fie 31.

Ba mai mult, la pagina 89, se există niște instrucțiuni de notare care fac un ghiveci și mai mare din codurile destinate religiilor:

• în cazul în care o persoană nu şi-a declarat religia, având înscris la întrebarea – Cărei religii consideră persoana că îi aparţine? din formular, “nedeclarat”, aceasta se va însuma la codul 99

Avem deci o contradiție cu efecte neplăcute majore. Dacă recenzorul care completează formularul întâlnește un cetățean ce se declară ateu, acesta va trece codul 99 lângă declarația lui, însă atunci când se centralizează datele, s-ar putea să ajungem că toți cei cu codul 99 să fie considerați cu „religie nedeclarată”. Astfel s-ar putea să ne trezim că numărul ateilor din țară este cvasi-nulă.

Cred că cea mai sigură metodă de a evita această eroare este ca ateii să se declare „fără religie”, dar și eroare din „Manualul recenzorului” ar trebui corectat cât mai repede.

Vezi și imaginea de mai jos (click pentru mărire):

Later Edit (29.05 Duminică):

În urma acestui blogpost, N-ter, Zergu și ceilalți au sesizat că e vorba de o eroare de formatare, dat fiind faptul că rubrica „Penticostală (...)” ocupă două rânduri. Astfel, mai toată coloana din dreapta se decalează și se creează o busculadă generală (vezi imaginea de mai jos). Sper că INS nu vrea să-și ia în cap, pe lângă ateii români, și pe penticostalii, adventiștii, musulmanii, evreii și iehoviștii din România, astfel că situația de mai sus e doar o mostră de incompetență.

Ca și concluzie, fiți atenți că dacă vă declarați „fără religie” codul este 29 iar pentru „atei” este 30, și completați ca atare.